Comuna Supur este aşezată în partea de nord-vest a României, în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare. Centrul comunei, localitatea Supuru de Jos, este situată pe drumul naţional E81, pe maul stâng al râului Crasna, în sudul judeţului, la 45 km distanţă de oraşul Satu Mare.
Reşedinţa de comună este străbătută de calea ferată dintre Carei şi Jibou. Prin comuna Supur trece şoseaua DN 19A Satu Mare - Zalău.
Comuna Supur se învecinează cu următoarele comune:
Localitatea Supur este înfrăţită cu:
Evenimente locale:
Relieful
Relieful ce caracterizează teritoriul comunei Supur este în general de deal şi de câmpie.
Clima
Din punct de vedere climatic comuna Supur se încadrează între clima temperată şi clima continentală de stepă.
Temperatura medie anuală este de 10-15˚C vara şi -8 - +5˚C iarna.
Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între minim 1000 mm/mp şi maxim 1200 mm/mp.
Reţeaua hidrografică
Teritoriul comunei Supur este străbătut de râul Crasna împreună cu afluenţii săi Valea Lungă, Valea Cerna şi Valea Bratila.
Flora şi fauna
Perimetrul comunei Supur este amplasat într-o regiune de lunci şi dealuri joase în care se dezvoltă păduri de câmpie în asociaţie cu o vegetaţie de pajişti halofile şi mezofile.
În partea de câmpie predomină stejaretele pure sau în alte asociaţii cum ar fi carpenul, frasinul şi ulmul.
Tot aici subarboretele sunt bine reprezentate prin Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Crataegus monoyna, prunus spinosa, etc.
Pe terenurile joase, unde apa stagnează un timp mai îndelungat, se mai pot întâlni stejeretele, mărul (pădureţ), arţarul şi mai rar păducelul. Pe hăturile mai înalte, alături de stejar (Quercus robur), apar carpenul, jugastrul, teiul, sângerul, alunul, lemnul câinesc şi chiar fagul.
Vegetaţia de pajişti este remarcată pe terenuri mai puţin fertile, suferind însă o puternică înfluenţă a păşunatului şi a măsurilor de pratocultură.
Pajiştile stepizate (derivate sau secundare) se caracterizează prin predominarea asociaţiilor de păiuşuri cu Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera, Agrostis pratensis, Poa, etc.
Este de remarcat faptul că în ultimii ani în locul vegetaţiei forestiere şi de pajişti au apărut culturi locale cu Gypsophila muralis, Trifolium arvense, Rumex acetosella, Gnaphalium uliginosum, Spergularia rubra, etc.
Speciile caracteristice perimetrului Hurezu Mare sunt: căpriorul, mistreţul, iepurele, fazanul.
Nu se întâlnesc specii rare sau ocrotite.
Specia semnalată ca fiind ameninţată cu dispariţia este uliul.
Bonitatea faunei comune este medie, iar bonitatea faunei pentru vânat este medie.
Zona de cuibărire a vânatului şi a faunei comune este în arealul regenerărilor naturale din pădure şi arborete.
Resursele naturale
Resursele solului sunt în principal terenurile propice agriculturii, păşunile, fâneţele şi livezile caracteristice acestei zone, resursele subsolului nefiind reprezentative.
Mediul înconjurător
În teritoriul comunei Supur, problemele mediului înconjurărtor se referă în principal la următoarele aspecte negative:
Existenţa riscului de inundaţii, limitând posibilităţile de utilizare raţională a terenurilor respective, producând totodată pagube agriculturii şi locuitorilor;
Evacuări necorespunzătoare de ape uzate, neepurate;
Depozitarea întâmplătoare a deşeurilor menajere în sate, inexistenţa unui sistem de canalizare; localnicii folosesc closete amplasate în curţi şi surse de apă fară perimetre de protecţie, acestea putând duce atât la uşoare impurificări ale apei cât şi la ocuparea neraţională a unor terenuri;
Organizarea administrativă
Comuna Supur este formată din localităţile Supuru de Jos, reşedinţa de comună, Supuru de Sus, Dobra, Giorocuta, Hurezu Mare, Racova şi Sechresa.
Elemente demografice
| Nr. locuitori | 4400 |
| Bărbaţi | 2187 |
| Femei | 2213 |
| Preșcolari | 207 |
| Școlari | 558 |
| Pensionari | 1560 |
| Populație aptă pentru muncă | 2075 |
| Etnii | Maghiară |
| Credință | ortodoxă, greco-catolică, reformată, penticostală, martorii lui Iehova |
| Șomeri | 54 |
| Numărul persoanelor angajate | 520 |
| Numărul persoanelor fără ocupație | 1555 |
| Calificări/ Meserii | Agent comercial, muncitor necalificat, tâmplar, croitor, mecanizator agricol |
Compoziţia etnică şi religiosă a comunei este variată şi diferită de la sat la sat. Supuru de Jos este cea mai mare dintre localităţile comunei şi este locuită aproape exclusiv de români, la fel fiind situaţia satelor Giorocuta, Racova şi Supuru de Sus. Sechereşa şi Dobra sunt locuite preponderent de maghiari, iar în Hurezu Mare românii sunt majoritari, dar există o însemnată comunitate de maghiari şi şvabi.
Evoluţia în timp a populaţiei comunei Supur se prezintă astfel:
| Data | Numărul populației |
|---|---|
| 22 decembrie 1930 | 7083 |
| 21 februarie 1956 | 7801 |
| 15 martie 1966 | 7202 |
| 5 ianuarie 1977 | 6193 |
| 7 ianuarie 1992 | 5087 |
Comuna face parte din zona Codru, pe malul drept al râului Crasna. Supuru de Jos şi Supuru de Sus au aceeaşi istorie. De altfel, până la începutul secolului al XV-lea, în documente nu se face distincţia nominală între cele două aşezări, fiind atestată doar denumirea simplă: Zupur. Prima menţiune scrisă a Supurului datează din 1205 şi se leagă de un proces de vrăjitorie.
Biserica din Supuru de Jos a fost construită în anul 1792. Intrarea se face prin turnul care păstrează elemente ale stilului baroc.
Biserica din Supuru de Sus a fost construită pe locul unei bisericuţe din lemn, între anii 1784 - 1789.
Sechereşa a fost înfiinţată în hotarul localităţii Supur de familii colonizate din Sărmăşag la începutul secolului al XX-lea. Acest fapt s-a păstrat şi în memoria colectivă locală, păstrată de trei generaţii care au trăit aici de la înfiinţarea localităţii.
Giorocuta este menţionată documentar pentru prima dată în Registrul de la Oradea, în anul 1205, în forma Gzou.
Satul Dobra este menţionat pentru prima dată în Registrul de la Oradea, la începutul secolului al XIII-lea. Proprietarii moşiei au fost, în evul mediu, familia Drăgoşeştilor (Drágffy), mai exact ramura de Beltiug a acesteia.
Prima menţiune a localităţii Hurezu Mare datează din 1424. În secolul al XV-lea, satul este deţinut de familia Drágffi, iar în secolul următor de familia Jakcs.
Mai târziu, în secolul al XIX-lea, o parte a satului intră în proprietatea familiei Károlyi.
În perioada huniazilor este menţionată pentru prima dată populaţia românească în această zonă.
După 1989, comuna are o evoluţie descendentă din punct de vedere economic.
Agricultura începe să fie tot mai mult ocupaţia de bază a localnicilor, deşi calitatea slabă a terenurilor arabile şi dimensiunea lor redusă fac ca această activitate să fie neprofitabilă.
Agricultura
Suprafeţe mari de pădure, de fâneţe şi păşuni le-au oferit locuitorilor posibilitatea de a se ocupa de cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi valorificarea produselor animaliere şi ale pădurii (lemn, fructe de pădure, ciuperci).
Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al comunei Supur este de 9022 ha, din care 1100 intravilan şi 7922 extravilan.
Producţia vegetală
Zona prezintă favorabilitate pentru cultura cerealelor. Populaţia are ocupaţie preponderent agricolă, îşi lucrează pământul individual, cu mijloace rudimentare şi în foarte mică masură cu mijloace mecanice.
Clima permite cultivarea legumelor, însă este nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii.
Zootehnia
Activitatea de creştere a animalelor este o tradiţie în această zonă.
Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau microferme de creştere organizată a animalelor, a unor centre de colectare şi valorificare a produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii ş.a). Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creştere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare şi valorificare a produselor avicole
Viticultura
Suprafaţa cultivată cu viţă de vie ocupă 110 ha.
Pomicultura
În comuna Supur livezile se întind pe o suprafaţă mică. Principalele soiuri cultivate sunt: mărul (80 ha), prunul (10 ha) şi piersicul cultivat răzleţ. Acest sector se poate dezvolta prin modernizarea tehnologiilor de cultivare şi recoltare, dar şi prin amplasarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare a acestor produse.
Silvicultura
Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră a comunei Supur este de 1500 ha. Zonele de pădure asigură asigură suficiente cantităţi de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale din flora spontană încât să facă oportune investiţiile în amenajarea unui centru de colectare, prelucrare şi valorificare a acestora.
Pădurile de pe teritoriul comunei oferă potenţial investiţional prin înfiinţare de ateliere de mică tâmplărie, fabrici de mobilă şi profile de lemn.
Piscicultura
Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, existând în comună şase bălţi mici, element ce ajută şi la dezvoltarea serviciului turistic.
Potenţial economic
Potenţialul economic al comunei susţine următoarele activităţi:
Agricultura, specifică zonei de deal, favorabilă culturilor de cereale - grâu, porumb, orez, floarea soarelui, a pomiculturii şi creşterii animalelor. Zona este pretabilă culturii de viţă de vie hibridă;
Silvicultura, exploatări forestiere, valorificarea fructelor de pădure şi a vânatului,
Activităţi de turism şi agroturism, de valorificare a cadrului natural şi a monumentelor istorice, religioase şi de arhitectură tradiţională de pe teritoriul comunei,
Activităţi de mică industrie şi transport pentru valorificarea eficientă a produselor agricole ale comunei - unităţi de prelucrare locală a produselor, de servicii de reparaţii, de prestări de servicii pentru populaţie, etc.
La nivelul comunei Supur, în sectorul industrial îşi desfăşoară activitatea 2 ateliere de tâmplărie tradiţională, 4 firme de construcţii, 2 ateliere tâmplărie MDF şi 2 dogari.
În comună funcţionează COOP Credit Carei Sucursala Supuru de Jos, precum şi numeroase firme având ca domeniu de activitate comerţul şi serviciile.
Întreprinzători locali:
Consumcoop Supur - magazin alimentar
● SC Delcrin SRL Supuru de Jos - domeniul agricol
● SC Mondiana SRL - magazin alimentar
● SC Potcoava SRL - magazin alimentar, bar
● SC Comcordis SRL - magazin alimentar
● E.G.A Supur - Apele Române
● SC Crasna SRL - agricultură, creşterea animalelor
● SC govor SRL - materiale construcţii, depozit
● AF Mezei - magazin alimentar
● SC Beladona SRL
● SC Tahiti SRL - bar
● SC Credilux SRL - construire montaje industriale, alimentare cu apă
● SC Monica - Sandor SRL - magazin alimentar
● AF Megzesi Katalin - magazin alimentar
● SC Gati Gzusi SRL - construire de locuinţe
● AF Farcău - magazin alimentar
● AF Zaha - magazin alimentar
● SC Grup Agricol - agricultură
● SC Emilia Com. SRL - magazin alimentar
● AF Deac - magazin alimentar
● AF Iancau - magazin alimentar
● AF Racolta - magazin alimentar
● Staţia de distribuţie carburanţi - 2 Dava
● SC Hobici SRL - motel, restaurant
● SC Adam SRL - magazin alimentar
● AF Szeri - magazin alimentar.
Datorită organizării regionale, facilităţilor fiscale şi avantajelor oferite, la nivelul zonei există posibilităţi multiple de a se investi în agroturism. Acestor coordonate li se adaugă şi prezenţa unui motel în comună.
Obiective turistice:
● Biserica de lemn Ortodoxă Sfinţii Mihail şi Gavril din Hurezu Mare
● Biserica monument Ortodoxă Intrarea Maicii Domnului Supuru de Sus
● Beciuri tradiţionale de vin vechi de 100 ani
● Ruinele Conacului Cosma - "castelul din Supuru de Sus " au fost vândute de primărie, acum se află în proprietate privată